Suferi de ochi leneș? Iată de ce și ce ar trebui să faci cu ambliopie

Ochiul leneș, numit și ambliopie, indică prezența hipovisusului într-un ochi. Această tulburare este frecventă în rândul copiilor, unde este cauza principală a deficienței vizuale

Se manifestă în primii ani de viață și este cauzată de lipsa dezvoltării neuronale și vizuale.

Daca ochiul lenes nu este tratat imediat, actionand prompt, deficitul vizual devine ireversibil.

Ochi leneș: ce este?

Ochiul leneș este cea mai frecventă cauză a deficienței vizuale monoculare în rândul tinerilor și adulților.

Dacă este lăsată netratată în stadiul de dezvoltare a copiilor, poate duce la pierderea permanentă a vederii la ochiul afectat.

Afecțiunea afectează 4% din populația lumii și provoacă o reducere a capacității vizuale a unui singur ochi (mai rar ambilor).

Ambliopia este, în esență, o alterare a transmiterii semnalului nervos între ochi și creier.

Acesta din urmă favorizează un ochi față de celălalt din cauza acuității vizuale reduse.

Este o boala care poate fi tratata cu succes in primii 5-6 ani de viata ai unui copil.

Ochi leneș: cauze

Ambliopia apare atunci când creierul și ochiul procesează diferit inputurile vizuale.

Acest lucru se întâmplă dacă căile nervoase care leagă cele două organe nu sunt stimulate corespunzător.

Această patologie poate fi cauzată de orice factor care modifică dezvoltarea normală a ochilor.

De exemplu, dacă există strabism, în care ochii nu sunt aliniați și nu privesc în aceeași direcție.

Ochiul leneș poate fi legat și de diferențele de calitate a vederii dintre cei doi ochi cauzate de defecte de refracție precum miopia, astigmatismul sau prezbiopia.

Mai sporadic, această afecțiune poate fi urmărită până la boli oculare, cum ar fi cataracta.

În general, ochiul leneș este o afecțiune care este cauzată de o problemă în dezvoltarea normală a vederii.

În corpul uman, creierul și ochiul lucrează împreună pentru a obține și procesa informații vizuale.

Retina traduce imaginile în semnale nervoase și le transmite creierului, care le dezvoltă.

La copii este nevoie de 3-5 ani pentru ca creierul să învețe să interpreteze stimulii vizuali, iar până la vârsta de 7 ani sistemul vizual continuă să se dezvolte.

Dacă în timpul creșterii un ochi este împiedicat în dezvoltarea sa de una dintre cauzele enumerate mai sus, calitatea semnalelor și, în consecință, a imaginilor, devine haotică.

Prin urmare, copilul începe să nu vadă bine cu un ochi, bazându-se astfel doar pe celălalt pentru vedere.

În timp, creierul începe să se bazeze din ce în ce mai mult pe ochiul care funcționează perfect (numit ochi dominant), neglijând în schimb impulsurile venite de la cel ambliopic, care va rămâne așadar cu deficiențe de vedere.

La copii, cele mai frecvente cauze sunt strabismul, o tulburare frecventa care are la origine un dezechilibru muscular care impiedica alinierea globilor oculari, si erorile de refractie.

Mai frecvent, ochiul leneș este cauzat de combinația dintre strabism și anisometropie, adică o diferență importantă în starea de refracție a celor doi ochi.

La adulți, ambliopia poate apărea în prezența cataractei congenitale, dar poate fi și un semn al unor boli mai grave precum cancerul ocular, glaucomul, ulcerele corneene sau cicatricile și ptoza (pleoapa căzută).

Ochi leneș: simptome

Ochiul leneș are ca prim simptom un deficit de vedere care poate fi foarte ușor sau sever.

La copii, este posibil să se interpreteze anumite semne care pot ajuta părinții să înțeleagă dacă problema este prezentă.

De obicei, copiii fie nu înțeleg că ceva este în neregulă cu vederea lor, fie nu au capacitatea de a explica disconfortul pe care îl experimentează.

De cele mai multe ori, adulții realizează că ceva nu este în regulă atunci când copiii încep să se implice în desen, citit sau scris.

O atenție deosebită trebuie acordată pacienților tineri care prezintă ptoză sau strabism al pleoapelor și, prin urmare, pot dezvolta ochi leneș.

Simptomele ambliopiei includ o dificultate de a vedea ochiul care provoacă o mișcare involuntară a ochiului spre interior sau spre exterior.

Persoanele cu această tulburare au o sensibilitate scăzută la mișcare și contrast, precum și o dificultate în perceperea profunzimii.

Aceasta înseamnă că un copil cu ambliopie poate avea dificultăți în prinderea unei mingi.

Cum se face diagnosticul?

Ochiul leneș este o afecțiune tratabilă, dar trebuie diagnosticată din timp.

De cele mai multe ori, mai ales in absenta unor simptome evidente, afectiunea este diagnosticata printr-un control de rutina de catre medicul oftalmolog care va planifica cursul tratamentului.

Deși se acordă o atenție deosebită celor cu antecedente familiale de boli oculare, toți copiii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani ar trebui să facă un test oftalmologic cuprinzător și controale la fiecare doi ani.

În plus, figura ortoptistului, figură profesionistă care implementează și verifică progresul pacientului în programul terapeutic prin propunerea de exerciții personalizate în funcție de severitatea tulburării, de vârsta și nevoile pacientului, este fundamentală în reabilitarea vizuală.

Evaluarea ortoptică poate fi utilizată pentru a determina alinierea ochilor, percepția culorii, motilitatea oculară și sensibilitatea la contrast.

Examenul durează aproximativ o jumătate de oră și include câteva analize care nu sunt nici invazive, nici dureroase, efectuate de pacientul examinat.

Cum este tratat ochiul leneș?

Ochiul leneș este de obicei tratat prin corectarea problemei vederii.

Tratamentul precoce și eficient previne continuarea problemei până la vârsta adultă.

Dacă la origine există o tulburare de refracție, se vor prescrie ochelari.

Ulterior, medicul încurajează copilul să folosească mai mult ochiul cu defectul vizual, fie prin acoperirea ochiului dominant cu un plasture pentru ochi, fie prin aplicarea de picături de atropină.

Acest tratament este eficient pe termen lung și presupune o refacere treptată a vederii care are loc pe parcursul mai multor luni.

Ochi leneș: tratament cu plasture sau picături pentru ochi

Prin urmare, scopul este de a stimula utilizarea ochiului „mai slab”, prevenind vederea cu ochiul dominant.

Tratamentul se realizează prin diverse metode, una dintre cele mai frecvente fiind plasturele, adică ocluzia cu plasture.

Terapia presupune aplicarea unui plasture opac peste ochiul dominant, forțând astfel pacientul să-l folosească pe celălalt.

Succesul tratamentului durează luni de zile și depinde și de cooperarea copilului, care va trebui să poarte plasturele câteva ore pe zi.

Pentru a face tratamentul mai eficient, oftalmologii recomandă activități precum citirea sau vizionarea la televizor în timpul în care persoana poartă plasturele.

În unele cazuri, medicul poate decide să aplice o picături de ochi pe bază de atropină pe ochiul dominant pentru a estompa temporar vederea.

Acest tratament ajută creierul să învețe să gestioneze vederea, dar are efecte secundare.

Picăturile de medicament pot provoca iritații și roșeață a ochilor și a pielii, precum și dureri de cap.

Oportunitatea de a avea rezultate excelente cu acest tratament se încheie în jurul vârstei de 6 ani, când dezvoltarea vizuală este aproape completă.

Prin urmare, devine importantă depistarea precoce a acestei afecțiuni, punându-l pe copil să fie supus unor examinări regulate și astfel să fie capabil să intervină într-un stadiu incipient.

Tratament cu lentile corective

Atunci când ochiul leneș este cauzat de probleme de vedere precum astigmatismul, miopia sau hipermetropia, medicul oftalmolog va prescrie lentile corective înainte de a începe orice terapie de ocluzie.

Acestea trebuie purtate zilnic de către copil, care va trebui să fie supus unor controale regulate pentru a evalua succesul tratamentului și progresul.

În unele cazuri, prescrierea ochelarilor corectează sau ameliorează și orice strabism prezent.

Tratamentul chirurgical

În unele cazuri, când ambliopia este cauzată de strabism sau de o cataractă congenitală, este necesară o intervenție chirurgicală.

Copilul va fi monitorizat in urmatoarele luni cu controale regulate.

Ochi leneș: curs și posibilitate de vindecare

Ochiul leneș este o afecțiune care poate fi vindecată, dar necesită un diagnostic precoce și un tratament la fel de rapid.

Copiii care primesc un tratament adecvat înainte de vârsta de cinci ani se recuperează cel mai adesea complet, recuperându-și vederea și trăind ca adulți fără probleme.

Numai în cazuri rare pot avea dificultăți în a percepe adâncimea pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.

Dimpotrivă, dacă nu este tratată la timp, ambliopia poate provoca o deficiență vizuală permanentă, ducând și la probleme musculare care pot fi rezolvate doar prin intervenție chirurgicală.

După vârsta de 5 ani, tratarea unui ochi leneș este mai dificilă.

Între 6 și 9 ani, de fapt, sistemul vizual al copiilor se dezvoltă rapid și plasticitatea sistemului neurovizual este redusă.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Ambliopia: în ce constă sindromul ochiului leneș

Despre vedere / miopie, strabism și „ochi leneș”: prima vizită de la 3 ani pentru a avea grijă de vederea copilului dvs.

Blefaroptoza: cunoașterea căderii pleoapelor

Ochi leneș: Cum să recunoști și să tratezi ambliopia?

Ambliopia și strabismul: ce sunt și cum afectează viața unui copil

Boli oculare: ce este iridociclita?

Hiperemia conjunctivală: ce este?

Boli oculare: gaura maculară

Ce este pterigionul ocular și când este necesară intervenția chirurgicală

Detașarea vitroasă: ce este, ce consecințe are

Degenerescența maculară: ce este, simptome, cauze, tratament

Conjunctivita: ce este, simptome și tratament

Cum se vindecă conjunctivita alergică și se reduce semnele clinice: studiul tacrolimus

Conjunctivită bacteriană: cum să gestionezi această boală foarte contagioasă

Conjunctivită alergică: o privire de ansamblu asupra acestei infecții oculare

Keratoconjunctivită: simptome, diagnostic și tratament al acestei inflamații a ochiului

Keratita: ce este?

Glaucom: ce este adevărat și ce este fals?

Sănătatea ochilor: Preveniți conjunctivita, blefarita, chalazionele și alergiile cu șervețele pentru ochi

Ce este tonometria oculară și când ar trebui făcută?

Sindromul de ochi uscat: Cum să vă protejați ochii de expunerea la computer

Boli autoimune: nisipul din ochii sindromului Sjögren

Sindromul de ochi uscat: simptome, cauze și remedii

Cum să preveniți uscarea ochilor în timpul iernii: sfaturi

Blefarita: Inflamația pleoapelor

Blefarita: ce este și care sunt cele mai frecvente simptome?

Orzul, o inflamație a ochilor care afectează deopotrivă tinerii și bătrânii

Diplopia: forme, cauze și tratament

Exoftalmie: definiție, simptome, cauze și tratament

Boli oculare, ce este entropionul

Hemianopsia: ce este, boală, simptome, tratament

Daltonismul: ce este?

Boli ale conjunctivei oculare: ce sunt pinguecula și pterigionul și cum să le tratăm

Herpes ocular: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Boli oculare: ce este iridociclita?

Hipermetropia: ce este și cum poate fi corectat acest defect vizual?

Mioză: definiție, simptome, diagnostic și tratament

Plutitori, viziunea corpurilor plutitoare (sau a muștelor zburătoare)

Nevrita optică: definiție, simptome, cauze, tratament

Sursă

Bianche Pagina

S-ar putea sa-ti placa si