Bronhopneumonie: simptome, cauze și tratament
Bronhopneumonia constă în inflamația acută a bronhiilor și plămânilor. Diferă de bronșita normală prin faptul că se extinde și la alveolele pulmonare și la interstitiul pulmonar.
Este o boală respiratorie larg răspândită în timpul anotimpurilor reci, deși poate lovi în orice moment al anului.
Este cauzată de o infecție bacteriană sau virală, generând simptome precum febră mare, tuse cu flegmă, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, dureri în piept și diaforeza.
Există grupuri expuse riscului – de obicei copii, vârstnici și cei cu apărare imunitară scăzută – pentru care agenții patogeni bine tolerați, care la persoanele sănătoase induc de obicei sindroame asemănătoare gripei sau bronșite, pot provoca infecții mai extinse, cum ar fi bronhopneumonia.
Indiferent de cauzele specifice ale bronhopneumoniei, simptomele pot include:
- tuse cu sau fără flegmă
- febră mare (chiar între 39 și 40°C)
- dureri în piept
- dispnee
- tahipnee
- respirația rapidă
- transpirație
- tremurând
- dureri de cap
- dureri musculare
- senzație de oboseală
- pierderea poftei de mâncare
- confuzie sau delir (mai ales în cazul persoanelor în vârstă)
Pentru a evita complicațiile grave, este indicat să consultați medicul, mai ales dacă aveți dureri intense în piept, tahipnee și confuzie.
Dacă nu este tratată corespunzător, sau în cazul unui diagnostic tardiv, bronhopneumonia poate provoca complicații, dintre care cea mai de temut este așa-numita „sepsis” (sau septicemia).
Aceasta este o afecțiune clinică gravă, ca urmare a activării unui răspuns imun foarte ridicat după ce agenții patogeni au fost trecuți în sânge.
Sepsisul implică de obicei febră mare, ritm cardiac accelerat, paloare, respirație rapidă, tensiune arterială mai scăzută decât normală, confuzie, frisoane și pierderea conștienței.
Alte complicații posibile ale bronhopneumoniei sunt:
- pleurezia, care este o inflamație care afectează pleura, adică membrana protectoare care acoperă plămânii și cavitățile în care aceștia rezidă.
- insuficiență respiratorie (care apare atunci când sistemul respirator nu reușește să mențină un nivel adecvat de oxigenare în sânge sau eliminarea dioxidului de carbon)
- probleme cardiovasculare
- abces pulmonar, adică o cavitate care conține puroi, situată în plămâni; de obicei aceasta leziune este inconjurata de o zona inflamatorie mai mult sau mai putin extinsa.
Bronhopneumonie: cauze
În funcție de cauza dezvoltării sale, bronhopneumonia poate fi distinsă în
- infecțioase (aproximativ 90% din cazuri), care la rândul lor pot fi clasificate în bacteriene, virale și fungice
- neinfecțioase
- Pleurezia duce la plângeri precum insuficiență respiratorie, probleme cardiovasculare și abces pulmonar.
Indiferent de cauză, în timpul unei bronhopneumonii se dezvoltă o inflamație care afectează arborele bronșic până la alveolele pulmonare.
În bronhopneumonie avem o inflamație de tip lobular
Inflamația parenchimului pulmonar poate fi
- lobular, dacă afectează bronhiile și lobulii pulmonari (porțiuni mici ale parenchimului pulmonar).
- lobar, dacă afectează porțiuni mai mari ale parenchimului pulmonar (de obicei din cauza pneumococului).
- Se poate observa edem interstițial care evoluează spre edem alveolar (cu agravarea simptomelor).
Alveolele pot deveni complet obliterate odată cu dezvoltarea insuficienței respiratorii și a acidozei.
Bronșita infecțioasă poate fi bacteriană, virală și fungică
Principalele bacterii responsabile de bronhopneumonie sunt:
- Streptococcus Pneumoniae (sau pneumococ)
- Staphylococcus aureus
- Haemophilus influenzae
- Klebsiella pneumoniae
- Moraxella Catharralis
- Mycobacterium Tubercolosis (responsabil de tuberculoză)
- Pseudomonas aeruginosa
- Pneumocystis Carinii (tipic persoanelor imunodeprimate HIV)
În ceea ce privește bronhopneumonia infecțioasă virală, principalele virusuri suspectate sunt virusurile gripale și virusul sincițial respirator (care afectează în principal copiii sub 2 ani).
Există, de asemenea, forme mai rare de natură fungică sau protozoară, cauzate de:
- Candida Albicans
- Aspergillus
- Cryptosporidium
Bronhopneumonia neinfecțioasă este o formă mai rară, reprezentând doar 10% din toate cazurile de bronhopneumonie și este cauzată de agenți de mediu, fizici sau chimici.
Apare, în general, prin inhalarea de corpuri străine care ajung în plămân prin arborele bronșic.
Vorbim in astfel de cazuri de pneumonie ab-ingestis.
Se dezvoltă frecvent la copii sau vârstnici cu tulburări severe de deglutiție.
Corpurile străine sunt de obicei
- alimente, cum ar fi mazăre, alune, arahide sau alte semințe; uneori cauza este vomita care iese din esofag și intră în tractul respirator (aceasta poate apărea, de exemplu, la persoanele imobilizate la pat)
- nealimentare, adică fragmente de jucărie, baterii, monede și alte obiecte din plastic sau metal
- acizi sau alte substanțe chimice iritante
- inhalarea gazelor otrăvitoare sau toxice
- chirurgie a căilor respiratorii
- alergeni; aceasta este denumită pneumonită de hipersensibilitate, declanșată de o reacție alergică.
Bronhopneumonia afectează cel mai frecvent anumite tipuri de indivizi, cum ar fi
- copii sub 2 ani, în special bronhopneumonie virală
- persoane peste 65 de ani
- cei care suferă de boli pulmonare precum fibroză chistică, astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
- persoane cu SIDA (sau HIV)
- persoanele cu un sistem imunitar slăbit, de exemplu ca urmare a chimioterapiei sau a administrării de medicamente imunosupresoare
- fumători
- persoane cu antecedente de alcoolism sever
- persoane cu dificultăți grave la înghițire
- persoanele cu probleme de malnutriție
Tratarea bronhopneumoniei
Tratamentul pentru bronhopneumonie variază în funcție de cauză.
Dacă sursa este virală, medicii recomandă de obicei o perioadă de odihnă de aproximativ una până la două săptămâni.
Terapia medicamentosă este recursă doar în cazul unor simptome severe sau atunci când boala nu prezintă semne de ameliorare.
Dacă originea bronhopneumoniei este bacteriană, medicii prescriu de obicei terapia cu antibiotice, deoarece aceasta este singura soluție pentru eliminarea agentului infecțios.
În astfel de cazuri, pentru a evita o recidivă, este esențial ca pacientul să finalizeze tratamentul antibiotic prescris.
La indicație medicală, poate fi util un curs de aerosoli.
Indiferent de cauza de bază a bronhopneumoniei, există câteva reguli bune de urmat pentru a atenua simptomele.
- menține un nivel bun de hidratare, bând multă apă și luând băuturi calde
- recurge la paracetamol pentru combaterea febrei
În cazurile mai grave de bronhopneumonie este necesară spitalizarea. În astfel de circumstanțe, medicii pot fi nevoiți să recurgă la ventilație asistată și medicamente intravenoase.
În general, bronhopneumonia care este diagnosticată precoce și tratată corect are un prognostic pozitiv.
Dacă, în schimb, este depistată târziu sau tratată necorespunzător, poate duce la complicații, chiar și grave.
Citiți de asemenea
Bronșită: simptome, cauze și tratament
Astmul bronșic: simptome și tratament
Bronșită: simptome și tratament
Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament
Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează
Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință
Detresă respiratorie: Care sunt semnele de detresă respiratorie la nou-născuți?
Sindromul de detresă respiratorie (ARDS): terapie, ventilație mecanică, monitorizare
Bronșiolită: simptome, diagnostic, tratament
Durerea toracică la copii: cum să o evaluăm, ce o cauzează
Bronhoscopie: Ambu a stabilit noi standarde pentru endoscopul de unică folosință
Bronșiolita la vârsta pediatrică: virusul respirator sincițial (VRS)
Bronșiolită la sugari: simptome
Ce este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)?
Virusul respirator sincițial (RSV): Cum ne protejăm copiii
Virusul respirator sincițial (RSV), 5 sfaturi pentru părinți
Virusul sincițial al sugarilor, pediatri italieni: „S-a dus cu Covid, dar va reveni”
Simptome de urgență la copii: febră
Ce este leziunea cerebrală traumatică (TBI)?
Urgențe toxicologice pediatrice: intervenție medicală în cazuri de otrăvire pediatrică
Boli sezoniere pediatrice: rinită infecțioasă acută
Pediatrie: Ce să faci în caz de febră mare la copii?
Boli sezoniere: ce să mănânci când ai gripă?
Plăci în gât: Cum să le recunoașteți
Amigdalita: simptome, diagnostic și tratament
Dureri în gât: cum să diagnosticați gâtul streptococ?
Durere în gât: când este cauzată de streptococ?
Faringoamigdalita: simptome și diagnostic
Vaccin antigripal pentru copii? Pediatri: „Fă-o acum, epidemia a început deja”
Pediatrie / Febră recurentă: Să vorbim despre boli autoinflamatorii
Febra Q: ce este, cum să o diagnosticăm și cum să o tratezi
Alergiile respiratorii: simptome și tratament
Sinuzita acută și cronică: simptome și remedii
Simptome și remedii ale rinitei alergice
Alergii respiratorii sau alimentare: la ce se referă testul înțepător și la ce servește?
Șocul anafilactic: ce este și cum să-i faceți față
Sinuzita: cum să recunoașteți durerea de cap care vine din nas
Sinuzita: cum să o recunoașteți și să o tratați
Vaccin antigripal pentru copii? Pediatri: „Fă-o acum, epidemia a început deja”
Rinită, inflamație a membranelor mucoase nazale
Febră mare la copii: ce este important de știut
Simptomele bronșiolitei la sugari și copii. Cum este tratat?