Operația de bypass coronarian: ce este și când să o folosești
Scopul intervenției chirurgicale de bypass coronarian este de a ocoli îngustările (stenozele), adică ocluziile rezultate din ateroscleroză, ale arterelor coronare, care sunt vasele responsabile de menținerea unui aport constant de sânge a mușchiului inimii, esențial pentru menținerea activității cardiace eficiente.
Aportul redus de oxigen și substanțe nutritive către mușchiul inimii poate provoca evenimente cardiovasculare grave care pot fi
- tranzitorie, cum ar fi angina pectorală
- ireversibilă din cauza obstrucției coronariene prelungite, cum ar fi atacul de cord.
În ce constă operația de bypass coronarian?
Tehnica bypass cardiac constă cel mai adesea într-o incizie longitudinală în mijlocul peretelui toracic anterior prin stern (sternotomie mediană).
Pacientul este conectat cu canule la circuitul de circulație extracorporală, sângele venos este drenat, oxigenat și pompat înapoi în aortă: acest circuit menține pacientul în viață.
Bypass-ul arterei coronare permite ocolirea îngustării vasului coronarian prin introducerea unui conduct vascular în amonte și în aval de punctul de îngustare pentru a restabili curgerea bună în aval de stenoză.
Conductele folosite pentru grefa sunt fie segmente de venă prelevate de pe propriul picior al pacientului (deci nu sunt supuse respingerii), fie o arteră, artera mamară internă, care trece în interiorul toracelui.
Capătul proximal al venei safene este suturat la o secțiune a aortei, astfel încât sângele din aceasta, prin venă, să ajungă în artera coronară la locul obstrucției.
Dacă se folosește artera mamară, nu este nevoie să o conectăm proximal, deoarece își are originea fiziologic dintr-un sistem arterial (la artera subclavie).
Este riscant bypass-ul cardiac?
În general, rata mortalității prin bypass-ul coronarian este de aproximativ 1% în cazurile elective, ceea ce este considerabil mai mic decât riscul de infarct miocardic cu care s-ar confrunta pacienții care nu sunt candidați pentru operație, cu o spitalizare medie de cel mai adesea 7 -8 zile.
Chirurgia by-pass a inimii a devenit acum o tehnică de rutină cu indicații precise și raționale.
Citiți de asemenea
Defectul septal interventricular: ce este, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic
Anevrism ventricular: cum să-l recunoaștem?
Fibrilația atrială: clasificare, simptome, cauze și tratament
EMS: SVT pediatrică (tahicardie supraventriculară) vs tahicardie sinusală
Bloc atrioventricular (AV): diferitele tipuri și managementul pacientului
Patologii ale ventriculului stâng: cardiomiopatie dilatată
O RCP de succes salvează la un pacient cu fibrilație ventriculară refractară
Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent
Fibrilația atrială: cauze, simptome și tratament
Diferența dintre cardioversia spontană, electrică și farmacologică
„D” pentru morți, „C” pentru Cardioversiune! - Defibrilarea și fibrilarea la pacienții copii
Inflamații ale inimii: care sunt cauzele pericarditei?
Știind că tromboza intervine asupra cheagului de sânge
Proceduri pacient: Ce este cardioversia electrică externă?
Creșterea forței de muncă a EMS, instruirea laicilor în utilizarea AED
Infarct: caracteristici, cauze și tratament al infarctului miocardic
Frecvența cardiacă alterată: palpitații
Inima: Ce este un atac de cord și cum intervenim?
Ai palpitații la inimă? Iată ce sunt și ce indică
Palpitații: ce le provoacă și ce trebuie făcut
Stop cardiac: ce este, care sunt simptomele și cum să interveni
Electrocardiograma (ECG): Pentru ce este, când este nevoie
Care sunt riscurile sindromului WPW (Wolff-Parkinson-White).
Insuficiență cardiacă: simptome și tratamente posibile
Ce este insuficiența cardiacă și cum poate fi recunoscută?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent
Sindromul Wolff-Parkinson-White: ce este și cum să-l tratezi
Ce este cardiomiopatia Takotsubo (sindromul inimii rupte)?
Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?
Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită
Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat
Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo
Infarct, câteva informații pentru cetățeni: care este diferența cu stopul cardiac?
Infarct, predicție și prevenire datorită vaselor retiniene și inteligenței artificiale
Electrocardiograma dinamică completă în funcție de Holter: ce este?
Analiza aprofundată a inimii: imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (CARDIO – RMN)
Palpitații: ce sunt, care sunt simptomele și ce patologii pot indica
Astmul cardiac: ce este și ce este un simptom
Proceduri de restabilire a ritmului cardiac: cardioversie electrică
Activitate electrică anormală a inimii: fibrilație ventriculară
Sindromul gastro-cardiac (sau sindromul Roemheld): simptome, diagnostic și tratament
Aritmii cardiace: fibrilație atrială