Atrezia pulmonară: ce este, simptome, cauze și tratament

În mod normal, sângele venos din circulația sistemică ajunge la inimă prin intermediul celor două vene goale care curg în atriul drept; tricuspidul umple ventriculul drept care pompează sângele în artera pulmonară spre circulația pulmonară unde sângele este oxigenat

Din plămâni, sângele se va întoarce apoi la inimă prin venele pulmonare din atriul stâng, trece prin valva mitrală pentru a umple ventriculul stâng, astfel încât sângele să fie transportat în aortă și în restul corpului.

Atrezia pulmonară este un defect cardiac congenital al valvei pulmonare, care permite sângelui direcționat către plămâni să curgă din ventriculul drept.

În această boală, dacă valva pulmonară este complet închisă, există atrezie completă; dacă valva este aproape închisă, există stenoză critică a valvei pulmonare.

În atrezia pulmonară, valva pulmonară nu se va forma

Calea de ieșire a ventriculului drept va fi obstrucționată de închiderea orificiului valvei pulmonare de către un diafragmă, împiedicând sângele să curgă din ventriculul drept către plămâni.

Aceasta nu va fi o problemă înainte de naștere, deoarece placenta va oferi fătului oxigenul necesar.

Sângele care intră în cavitățile drepte ale inimii va trece prin foramenul oval în atriul stâng și în ventriculul stâng, astfel încât sângele bogat în oxigen va fi transportat în restul corpului prin aortă.

După naștere, plămânii trebuie să asigure oxigenarea sângelui.

Foramenul oval se poate închide după naștere, dar de obicei rămâne deschis.

Ductusul arterios al lui Botallo se închide la câteva zile după naștere, dar va fi ținut deschis prin medicație; poate exista şi comunicare între cei doi ventricule.

Dacă nu există o valvă pulmonară funcțională, sângele va trebui să găsească o cale secundară către plămâni.

Sângele care intră în ventriculul drept va trece din foramen oval în atriul stâng și prin valva tricuspidă în ventriculul drept dacă nu există comunicare între cei doi ventriculi, sângele va fi regurgitat în atriul drept prin valva tricuspidă.

Singura modalitate prin care sângele să curgă către plămâni va fi prin canalul arterios permeabil al lui Botallo, deci va exista o circulație pulmonară dependentă de conducte.

Atrezia pulmonară va fi de două tipuri: atrezia valvei pulmonare cu sept interventricular intact și atrezia valvei pulmonare cu defect interventricular.

În atrezie pulmonară cu sept interventricular intact

Canalul este destinat să se închidă, situația s-ar putea degenera brusc, la naștere va fi necesară administrarea de prostaglandine pentru a menține canalul deschis, a menține fluxul pulmonar și a permite organizarea primelor proceduri paliative, precum valvulotomia cu balon dacă clapele valvei pulmonare sunt fuzionate, s-ar putea perfora valva prin crearea unui mic orificiu în centru folosind un cateter de radiofrecvență sau un fir și apoi deschiderea clapetelor folosind un cateter cu balon; plasarea unui stent în canalul arterios al lui Botallo, plasarea unui stent în canalul care leagă aorta și artera pulmonară (ductus arteriosus) permițând sângelui să ajungă la plămâni; șunt sistemic-pulmonar, care poate fi necesar în primele zile de viață pentru a crește fluxul de sânge către plămâni prin crearea unei conexiuni între una dintre artere și artera pulmonară folosind un tub mic de material sintetic; atrio-septomie cu balon care, în cazuri rare, va vedea necesitatea lărgirii foramenului oval pentru a crește cantitatea de sânge care poate fi trimisă la plămâni; reparatia se va efectua in urmatoarele luni sau ani si poate fi o reparatie ventriculara de un ventricul si jumatate, o corectie biventriculara, in functie de gradul de dezvoltare a ventriculului drept.

În atrezie pulmonară cu defect interventricular

În acest tip de atrezie, valva pulmonară și ramurile ei pot fi foarte mici sau chiar inexistente; daca sunt inexistente, arterele din aorta vor furniza sange la plamani, aceste artere vor fi principalele artere colaterale aorto-pulmonare.

Cateterizarea cardiacă și/sau o scanare CT cardiacă pot fi necesare pentru studierea arterelor pulmonare, pe lângă procedurile paliative, dacă sunt prezente arterele colaterale aorto-pulmonare, circulația pulmonară nu va mai fi dependentă de canalul arterios.

Tratamentul definitiv va depinde de prezenta si caracteristicile colateralelor aorto-pulmonare, de marimea arterei pulmonare si de dezvoltarea ventriculului drept.

În cazul arterelor pulmonare bine dezvoltate, fără artere colaterale aorto-pulmonare majore, s-ar putea efectua o corecție radicală în perioada neonatală, cu plasarea unui conduct valvular între ventriculul drept și artera pulmonară și închiderea defectului interventricular. .

În prezenţa arterelor colaterale aorto-pulmonare majore, în funcţie de distribuţia şi mărimea acestora, reparaţia poate avea loc în una sau două etape prin unificarea colateralelor aorto-pulmonare.

Instrumentul de diagnostic, va fi ecocardiografia deoarece va oferi datele necesare diagnosticului și tratamentului chirurgical.

Principalul simptom este cianoza, cu scăderea progresivă a cantității de oxigen din sânge ca urmare a închiderii ductului și a reducerii fluxului de sânge către plămâni.

În plus, va fi prezentă o frecvență respiratorie crescută și dificultăți în hrănire, semn clar al incapacității sugarului de a efectua efort fizic, la care acesta răspunde și prin transpirație excesivă.

Se va interveni cu tratament intravenos cu prostaglandine deoarece acestea vor împiedica temporar închiderea canalului arterial.

Operația va crește fluxul de sânge către plămâni prin dezvoltarea ventriculului drept pentru utilizare în timpul corecției definitive.

Prima operație, paliativă, va vedea deschiderea valvei pulmonare și a tractului ventricular drept vecin prin mărirea acestei zone cu material biocompatibil.

Dacă acest lucru nu este suficient pentru a asigura un flux pulmonar adecvat, se va adăuga un șunt pulmonar sistemic.

Se va efectua apoi o evaluare a ventriculului drept, dimensiunea acestuia va fi crescută, se va conecta la artera pulmonară prin închiderea comunicațiilor create cu intervenția paliativă.

Dacă ventriculul drept este încă mic, nu poate fi folosit în intervenția definitivă, care va fi monoventriculară: sistemul venos sistemic va fi legat chirurgical direct de arterele pulmonare, fără a ajunge la inimă, ci curgând direct în circulația pulmonară.

Abia după ce va fi oxigenat va ajunge la inimă și apoi la aortă.

În urmărirea post-chirurgicală trebuie efectuate controale cardiologice periodice.

Pacientul, odată ce corectarea a avut loc și/sau tabloul s-a stabilizat, va trebui să fie supus controalelor semestriale și anuale; va fi sprijinit de un cardiolog; se vor solicita apoi analize radiologice/intervenţionale pentru a avea o mai bună monitorizare.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Inima: ce sunt contracțiile ventriculare premature?

Inima, bradicardie: ce este, ce implică și cum să o tratezi

Ce este bradicardia și cum să o tratați

Defectul septal interventricular: ce este, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic

Anevrism ventricular: cum să-l recunoaștem?

Fibrilația atrială: clasificare, simptome, cauze și tratament

EMS: SVT pediatrică (tahicardie supraventriculară) vs tahicardie sinusală

Bloc atrioventricular (AV): diferitele tipuri și managementul pacientului

Patologii ale ventriculului stâng: cardiomiopatie dilatată

O RCP de succes salvează la un pacient cu fibrilație ventriculară refractară

Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent

Fibrilația atrială: cauze, simptome și tratament

Diferența dintre cardioversia spontană, electrică și farmacologică

„D” pentru morți, „C” pentru Cardioversiune! - Defibrilarea și fibrilarea la pacienții copii

Inflamații ale inimii: care sunt cauzele pericarditei?

Aveți episoade de tahicardie bruscă? Este posibil să suferiți de sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)

Știind că tromboza intervine asupra cheagului de sânge

Proceduri pacient: Ce este cardioversia electrică externă?

Creșterea forței de muncă a EMS, instruirea laicilor în utilizarea AED

Infarct: caracteristici, cauze și tratament al infarctului miocardic

Frecvența cardiacă alterată: palpitații

Inima: Ce este un atac de cord și cum intervenim?

Ai palpitații la inimă? Iată ce sunt și ce indică

Palpitații: ce le provoacă și ce trebuie făcut

Stop cardiac: ce este, care sunt simptomele și cum să interveni

Electrocardiograma (ECG): Pentru ce este, când este nevoie

Care sunt riscurile sindromului WPW (Wolff-Parkinson-White).

Insuficiență cardiacă și inteligență artificială: algoritm de auto-învățare pentru a detecta semne invizibile pentru ECG

Insuficiență cardiacă: simptome și tratamente posibile

Ce este insuficiența cardiacă și cum poate fi recunoscută?

Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită

Găsirea rapidă și tratarea cauzei unui accident vascular cerebral pot preveni mai mult: noi linii directoare

Fibrilația atrială: simptome de care trebuie să fii atent

Sindromul Wolff-Parkinson-White: ce este și cum să-l tratezi

Aveți episoade de tahicardie bruscă? Este posibil să suferiți de sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)

Ce este cardiomiopatia Takotsubo (sindromul inimii rupte)?

Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?

Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită

Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat

Sindromul inimii rupte este în plină ascensiune: cunoaștem cardiomiopatia Takotsubo

Infarct, câteva informații pentru cetățeni: care este diferența cu stopul cardiac?

Infarct, predicție și prevenire datorită vaselor retiniene și inteligenței artificiale

Electrocardiograma dinamică completă în funcție de Holter: ce este?

Infarct: ce este?

Analiza aprofundată a inimii: imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (CARDIO – RMN)

Palpitații: ce sunt, care sunt simptomele și ce patologii pot indica

Astmul cardiac: ce este și ce este un simptom

Proceduri de restabilire a ritmului cardiac: cardioversie electrică

Activitate electrică anormală a inimii: fibrilație ventriculară

Sindromul gastro-cardiac (sau sindromul Roemheld): simptome, diagnostic și tratament

Aritmii cardiace: fibrilație atrială

Proceduri de salvare a vieții, suport de bază pentru viață: ce este certificarea BLS?

Tehnici și proceduri de salvare a vieții: PALS VS ACLS, care sunt diferențele semnificative?

Boli cardiace congenitale: podul miocardic

Modificări ale ritmului cardiac: bradicardie

Îngustarea valvei mitrale a inimii: stenoza mitrală

Ce este cardiomiopatia hipertrofică și cum este tratată

Alterarea valvei cardiace: Sindromul prolapsului valvei mitrale

Tulburări ale ritmului cardiac: bradiaritmie

Bradiaritmii: ce sunt, cum să le diagnosticăm și cum să le tratăm

Boli ale valvelor cardiace: Valvulopatii

Sursă

Magazin de defibrilatoare

S-ar putea sa-ti placa si