Anxietatea de performanță: a ști cum să o depășești
Să vorbim despre anxietatea de performanță. Un test, un interviu de angajare, o competiție sportivă sau o prezentare publică: în timp ce pentru unii oameni acestea pot reprezenta simple acțiuni cotidiene, pentru alții devin o sursă de mare stres și anxietate, ceea ce este cunoscut sub numele de anxietate de performanță.
Deși termenul de „anxietate de performanță” tinde adesea să identifice acea anxietate legată de performanța sexuală, în realitate stimulii care o pot declanșa sunt numeroși și apar în diferite zone, nu exclusiv sexuale.
Anxietatea de performanță poate apărea în diverse contexte din care își ia numele
Vom vorbi deci de anxietate relațională, de muncă, sportivă, școlară și de performanță sexuală, toate având în comun teama de a eșua într-o anumită sarcină, de a nu atinge scopul stabilit și se caracterizează prin prezența gândurilor orientate spre eșec.
De ce se manifestă anxietatea?
Am putea numi asta „frica de frică”. De fapt, spre deosebire de frică, care este strâns legată de instinctul de a fugi de un pericol, anxietatea reprezintă simptomul reprimării acestui instinct, care duce la alterarea relației cu realitatea.
Paolo Quattrini, directorul Institutului Gestalt din Florența, o descrie bine atunci când afirmă că: „este semnul unei evadari interioare, netradusă pe plan fizic, o evadare ascunsă, care nu trebuie remarcată, o evadare care nu este permis".
Într-un fel, s-ar putea spune că persoana în loc să răspundă fricii cu o forță care i se opune, de exemplu cu furie, care la rândul ei ar dezvolta determinarea față de scopul dorit, reacționează dezvoltând mai multă frică.
În mintea celui care suferă de anxietate de performanță, se instalează autosabotajul, gândirea orientată spre eșec și apare ceea ce este denumit în psihologie „profeția care se împlinește”.
Toate acțiunile efectuate produc exact ceea ce s-a temut, declanșând un fel de cerc vicios întărit de acumularea de înfrângeri care, în timp, subminează stima de sine și încrederea în sine.
Simptomele anxietății de performanță
Cele mai frecvente simptome de anxietate sunt stresul, insomnia și iritabilitatea care tind să se intensifice pe măsură ce testul care trebuie înfruntat se apropie.
Aceste simptome, prelungite în timp, pot duce și la atacuri de panică.
Consecințele anxietății de performanță pot afecta, prin urmare, în mod negativ cursul normal al vieții de zi cu zi.
Cazul anxietății de performanță sexuală este diferit, unde bolnavii pot dezvolta și tulburări ale dorinței, anorgasmie sau, la subiecții de sex masculin, ejaculare precoce și disfuncție erectilă.
Cum să combatem anxietatea de performanță
Terapia psihologică pentru depășirea anxietății care poate genera performanțe de orice fel presupune o muncă care vizează dezvoltarea unei mai mari conștientizări a mecanismelor pe care persoana le declanșează ori de câte ori se confruntă cu stimuli anxiogene pentru a deschide posibilitatea unor noi moduri comportamentale.
Împreună cu psihoterapeutul, persoana este ajutată să dezvolte acea conștientizare a așa-numitei „frici de frică” care o face să transforme anxietatea în frica de contact cu ceva anume, adică cu amenințarea reală din care se încearcă evadarea și de care este în schimb posibil să te aperi.
Citiți de asemenea
Anxietate și nutriție: Omega-3 reduce tulburarea
Simptome de anxietate și alergie: ce legătură determină stresul?
Atacurile de panică: Medicamentele psihotrope rezolvă problema?
Atacurile de panică: simptome, cauze și tratament
Primul ajutor: Cum să faceți față atacurilor de panică
Tulburare de atac de panică: sentiment de moarte iminentă și angoasă
Atacurile de panică: Simptomele și tratamentul celei mai frecvente tulburări de anxietate
Simptome de anxietate și alergie: ce legătură determină stresul?
Eco-anxietate: Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale
Anxietatea de separare: simptome și tratament
Anxietatea, când devine patologică o reacție normală la stres?
Anxietatea: cele șapte semne de avertizare
Sănătate fizică și mintală: ce sunt problemele legate de stres?
Cortizolul, hormonul stresului
Iluminarea cu gaz: ce este și cum să o recunoaștem?
Anxietatea ecologică sau anxietatea climatică: ce este și cum să o recunoaștem
Stresul și simpatia: ce legătură?
Anxietate patologică și atacuri de panică: o tulburare comună
Pacient cu atac de panică: Cum să gestionați atacurile de panică?
Depresia: simptome, cauze și tratament
Ciclotimia: Simptomele și tratamentul tulburării ciclotimice
Distimia: simptome și tratament
Tulburare bipolară (bipolarism): simptome și tratament
Tulburări bipolare și sindrom maniaco-depresiv: cauze, simptome, diagnostic, medicație, psihoterapie
Tot ce trebuie să știți despre tulburarea bipolară
Medicamente pentru tratarea tulburării bipolare
Ce declanșează tulburarea bipolară? Care sunt cauzele și care sunt simptomele?
Depresie, simptome și tratament
Tulburarea de personalitate narcisică: identificarea, diagnosticarea și tratarea unui narcisist
Tulburare explozivă intermitentă (IED): ce este și cum să o tratezi
Baby Blues, ce este și de ce este diferit de depresia postpartum
Depresia la vârstnici: cauze, simptome și tratament
6 moduri de a susține emoțional pe cineva cu depresie
Dezamăgirea printre primii respondenți: Cum să gestionăm simțul vinovăției?
Tulburarea paranoidă de personalitate: cadru general
Traiectorii de dezvoltare ale tulburării paranoide de personalitate (PDD)
Depresia reactivă: ce este, simptome și tratamente pentru depresia situațională
Facebook, dependența de rețelele sociale și trăsăturile de personalitate narcisistă
Fobia socială și de excludere: ce este FOMO (Frica de a pierde afară)?
Iluminarea cu gaz: ce este și cum să o recunoaștem?
Nomofobie, o tulburare mentală nerecunoscută: dependență de smartphone
Atacul de panică și caracteristicile sale
Psihoza nu este psihopatie: diferențe în simptome, diagnostic și tratament
Abuzul și maltratarea copiilor: cum să diagnosticați, cum să interveni
Copilul tău suferă de autism? Primele semne pentru a-l înțelege și cum să-l tratezi
Siguranța salvatorilor: ratele PTSD (tulburare de stres post-traumatic) la pompieri
PTSD singur nu a crescut riscul de boli cardiace la veteranii cu tulburare de stres post-traumatic
Tulburarea de stres post-traumatic: definiție, simptome, diagnostic și tratament
PTSD: Primii respondenți se găsesc în operele de artă ale lui Daniel
Confruntarea cu PTSD după un atac terorist: Cum să tratezi o tulburare de stres posttraumatic?
Moartea supraviețuitoare - Un medic a reînviat după ce a încercat sinuciderea
Risc mai mare de AVC pentru veteranii cu tulburări de sănătate mintală
Tratamentul farmacologic al anxietății: reversul benzodiazepinelor
Când celălalt dispare: „Ghosting” în relația încheiată
Manie și fixări față de alimente: cibofobia, frica de mâncare
Mâncarea necontrolată: ce este BED (tulburare de alimentație excesivă)
Tulburările de alimentație la copii: este vina familiei?
Tulburări de alimentație: corelația dintre stres și obezitate
Mâncarea atentă: importanța unei diete conștiente
Iluminarea cu gaz: ce este și cum să o recunoaștem?
Abuzul emoțional, iluminarea cu gaz: ce este și cum să-l oprești