Aritmii cardiace: sindrom cardiac QT lung

Sindromul QT lung este o patologie cardiacă, atribuită familiei aritmiilor cardiace

Când pacientul are un QT lung, înseamnă că contracția ventriculară normală este afectată și se alungește.

Întrucât patologia este destul de rară, ea este și astăzi subiectul unei cercetări medicale atente care poate stabili într-un mod din ce în ce mai precis toate cauzele și factorii de risc existenți.

Este generat de o anomalie a nodului sinusal, acea zonă a mușchiului miocardic propusă pentru geneza semnalelor electrice cardiace.

Între o contracție și alta (faza de repolarizare), mușchiul cardiac trebuie întotdeauna să se relaxeze pentru a fi pregătit pentru următorul accident vascular cerebral (faza de depolarizare).

Relaxarea are loc de obicei în câteva nanosecunde, dar, la pacienții cu QT lung, poate dura mai mult, ceea ce duce la o schimbare eficientă a ritmului cardiac normal.

Deși rar, sindromul QT lung afectează astăzi aproximativ 1 din 2000 de persoane, preferând subiecții de sex feminin în detrimentul celor de sex masculin

Dacă este dobândită, vârsta de debut este de obicei variabilă, dar s-a observat că majoritatea pacienților simptomatici se plâng de primele simptome deja în jurul vârstei de 40 de ani.

În cazul QT-ului lung ereditar, simptomele pot apărea în schimb deja în primele zile după naștere sau, în orice caz, la o vârstă fragedă.

Anunțarea promptă a medicului în eventualitatea unor episoade chiar și inexplicabile de simptome tipice este esențială.

Pe lângă sincopă, QT lung este printre principalele cauze ale morții subite prin stop cardiac.

Scurtă schiță a anatomiei inimii

Inima este un mușchi involuntar. Aceasta înseamnă că, din activitatea sa normală, nu are nevoie de stimulare voluntară pentru a bate.

Împărțit în patru cavități, în partea superioară are două atrii, care colectează sânge venos din organe și plămâni.

În partea inferioară adăpostește doi ventriculi, din care sângele oxigenat este pompat către toate organele corpului, pentru funcționarea lor corectă.

Inima este formată dintr-un anumit perete muscular numit miocard, care conduce impulsurile nervoase capabile să marcheze fazele de contracție și relaxare ale mușchiului inimii.

În atriul drept se află nodul sinusal, un mic agregat celular capabil să genereze impulsuri ritmice (și, prin urmare, ritmul cardiac).

Împreună cu alți noduri secundare formează sistemul de conducere electrică al inimii, adică ansamblul tuturor acelor mici complexe celulare și nervoase care mențin activitatea contractilă cardiacă coordonată.

În sindromul QT lung se pierde alternanța armonică a fazelor de contracție musculară și de relaxare.

În acel moment, ritmul cardiac normal se modifică.

Menținerea unei bune activități cardiace este esențială, altfel individul ar putea suferi nu numai probleme cardiace mai grave, ci și alte patologii sistemice ale organismului, până la moarte.

Sindromul QT lung este o boală foarte subtilă

În stadiile inițiale poate fi total asimptomatică sau cu tulburări nespecifice atribuibile unei simple stări de rău generalizate.

Există însă câteva manifestări la care este bine să fii cu ochii pe ochi și în prezența cărora este foarte important să anunți medicul.

Simptomele tipice ale QT lung sunt:

  • Palpitații și tahicardie. Ele indică faptul că există o problemă la nivelul ritmului cardiac, care, prin urmare, trebuie verificată. În general, suferința de aritmii poate fi o problemă: acolo unde sunt bruște și trecătoare pot duce la sincopă dar, dacă sunt prelungite, pot provoca stop cardiac.
  • Leșin frecvent și brusc. Individul își pierde cunoștința fără un motiv valabil (de exemplu din cauza atacurilor de panică), devine palid și cianotic.
  • Episoade de crize epileptice.

Trebuie amintit că prevenirea, pe lângă intervenția în timp util, este esențială pentru a evita complicațiile cardiace grave sau chiar insuficiența și stopul cardiac.

Cauze

Studii recente au arătat că sindromul QT lung poate fi ereditar și congenital sau dobândit în timp, împărțind în consecință cauzele declanșante în două macrogrupe diferite.

QT-ul lung ereditar este cel mai frecvent și este cauzat de funcționarea incorectă a unor gene din ADN-ul organismului.

Aceste gene sunt implicate în producerea unor canale ionice miocardice, care, dacă sunt modificate, dezechilibrează aportul corect al unor substanțe vitale esențiale pentru o bună sănătate și funcționarea cardiacă.

Acestea sunt sodiul, calciul și potasiul, care sunt foarte active în determinarea ritmurilor de diastolă și sistolă ale inimii.

QT lung ereditar poate fi agravat și de prezența a două tulburări congenitale: sindromul Romano Ward și sindromul Jervell-Nielsen.

QT-ul lung dobândit se dezvoltă în schimb pe parcursul vieții persoanei, ca urmare a unor dezechilibre interne de tip electrolitic, adică generate de o aport alterat a unor substanțe, sau ca urmare a utilizării repetate a unor medicamente (antibiotice, antidepresive, antipsihotice, antihistaminice, diuretice, medicamente pentru tratamentul aritmiilor, pentru hipercolesterolemie, antidiabetice).

Unii factori de risc pot afecta debutul QT lung dobândit

Acestea sunt cele mai comune:

  • A avea membri apropiați ai familiei cu aceeași problemă crește riscul de a fi afectat.
  • Unele boli, care acționează prin crearea de dezechilibre interne, pot crește riscul de apariție a QT lung. În special, hipotiroidismul, infecția cu HIV, anorexia nervoasă și surditatea congenitală.
  • QT lung poate apărea ca răspuns al inimii în urma miocarditei, infarctului miocardic și implementării manevrelor de resuscitare.

Diagnostic

Diagnosticarea sindromului QT lung este adesea departe de a fi simplă, deoarece, mai ales în stadiile incipiente, boala se prezintă ca fiind total asimptomatică.

Este esențial să vă adresați medicului dumneavoastră de încredere, iar ulterior la un specialist cardiolog, dacă este prezent chiar și unul dintre simptomele indicate mai sus.

Dacă sunteți supus unor palpitații și sincope frecvente și fără sens, sau dacă aveți pe cineva în familie care suferă deja de aceeași patologie, atunci aveți nevoie de mai multă atenție.

Faza de anamneză constă întotdeauna într-o observare atentă a simptomelor prezente și a istoricului clinic al pacientului.

Ulterior, cardiologul prescrie o electrocardiogramă (ECG), singurul test de diagnostic până în prezent capabil să investigheze în continuare prezența acestui sindrom.

ECG vă permite să studiați ritmul și impulsurile electrice cardiace și le returnează sub forma unei forme de undă.

În electrocardiogramă, fiecare undă are amplitudinea și regularitatea ei precisă, astfel încât o modificare a intervalului afișat pe diagrama de diagnostic corespunde, fără îndoială, unei modificări a duratei bătăilor inimii cu fazele sale de diastolă și sistolă.

La subiecții cu intervale QT lungi, durata acestor intervale este mai mare decât în ​​mod normal

Denumirea propriu-zisă a sindromului QT lung derivă exact din denumirea undelor sinusale prezentate pe ECG (unda Q și unda T, adică timpul care trece între momentul în care ventriculii se contractă și relaxarea lor înainte de următorul accident vascular cerebral).

Din ce în ce mai mult, procedura de diagnostic pentru identificarea sindromului QT lung include și o investigație genetică atentă, pentru a identifica genele posibil responsabile de disfuncția ventriculară.

Din păcate, problema rămâne că un număr mare de pacienți afectați nu sunt conștienți de starea lor din cauza naturii asimptomatice a bolii care, dacă nu este tratată corespunzător, poate începe cu stop cardiac brusc.

Tratamente și prevenire

Cele mai potrivite tratamente pentru tratamentul QT lung sunt în prezent clasificate în funcție de natura patologiei: ereditare sau dobândite.

De fapt, cele două tipuri necesită terapii diferite, tocmai pentru că și etiologia lor este diferită.

Pentru ambele, acestea sunt intervenții care vizează scurtarea intervalului QT și aducerea acestuia la niveluri considerate normale și nevătămătoare.

Tratamente pentru QT lung ereditar

Pentru a rezolva QT-ul lung congenital, cardiologul prescrie în general unele categorii de medicamente beta-blocante.

Cele mai grave situații de QT lung ereditar necesită terapie chirurgicală.

Pentru cei care suferă de bradicardie și tulburări de ritm sinusal, opțiunea este să li se implanteze un stimulator cardiac.

Cardioverter implantabil Defibrilatoare este in schimb ideal pentru cei care au avut deja episoade de sincopa si stop cardiac.

Cele mai moderne tehnici chirurgicale exploatează și rezultatele excelente obținute cu denervarea simpatică cardiacă, adică îndepărtarea terminațiilor nervoase care modifică ritmul cardiac.

Tratamente pentru QT lung dobândit

Deoarece dezvoltarea QT-ului lung dobândit poate depinde de aportul repetat al unor medicamente și substanțe, rezoluția sa constă de obicei în întreruperea terapiei medicamentoase care provoacă aritmia.

La pacienții asimptomatici care nu au aritmii ventriculare și nu au antecedente de membri apropiați ai familiei cu QT lung, este suficientă doar observarea periodică și asumarea terapiei farmacologice de bază.

Pentru cei expuși riscului, prevenirea este esențială.

Deoarece aritmiile sunt cel mai adesea rezultatul unor eforturi intense, este indicat să vă abțineți de la sporturi de nivel înalt sau de contact, pentru a preveni inima să intre în hiperfuncție sau să sufere traumatisme violente.

Este esențial să păstrați calmul în viața de zi cu zi. Anxietatea și stresul afectează negativ sănătatea inimii.

În unele situații rare, aritmia QT lungă se poate dezvolta în urma unor sperieturi intense, cum ar fi zgomote puternice bruște.

În general, menținerea unui stil de viață sănătos, constând în exerciții fizice constante și o dietă bogată, poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă.

În acest sens, este recomandat să luați zilnic niveluri adecvate de potasiu, un ion fundamental pentru funcționarea cardiacă.

Prognosticul pentru QT lung este variabil, pentru unii oameni poate rămâne latent pentru o perioadă lungă de timp sau pe viață, în timp ce pentru alții se poate dezvolta violent și brusc.

Este o bună practică ca oricine cu un membru al familiei afectat de boală să se supună și examinărilor de rutină și ECG preventiv.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Boli genetice rare: sindromul QT lung

Sindromul QT lung: Cauze, Diagnostic, Valori, Tratament, Medicație

Boli de inimă: ce este cardiomiopatia?

Inflamații ale inimii: miocardită, endocardită infectantă și pericardită

Murmurări ale inimii: ce este și când trebuie să fii îngrijorat

Inima: sindromul Brugada și riscul de aritmie

Boli de inimă: primul studiu asupra sindromului Brugada la copiii sub 12 ani din Italia

Insuficiența mitrală: ce este și cum să o tratezi

Semeiotica inimii: istorie în examenul fizic complet cardiac

Cardioversia electrică: ce este, când salvează o viață

Murmurul cardiac: ce este și care sunt simptomele?

Efectuarea examenului obiectiv cardiovascular: Ghid

Bloc de filiale: cauzele și consecințele de luat în considerare

Manevre de resuscitare cardiopulmonară: managementul compresorului toracic LUCAS

Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic

Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii

Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Insuficiența aortică: cauze, simptome, diagnostic și tratament al insuficienței aortice

Boala cardiacă congenitală: ce este bicuspidia aortică?

Fibrilația atrială: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Fibrilația ventriculară este una dintre cele mai grave aritmii cardiace: haideți să aflăm despre aceasta

Flutter atrial: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament

Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?

Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă

Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore

Ce este Echocolordoppler?

Arteriopatia periferică: simptome și diagnostic

Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?

Cateterismul cardiac, ce este acest examen?

Echo Doppler: Ce este și pentru ce este

Ecocardiograma transesofagiană: în ce constă?

Ecocardiograma pediatrică: definiție și utilizare

Boli de inimă și sonerii de alarmă: angina pectorală

Falsuri care sunt aproape de inimile noastre: boli de inimă și mituri false

Apneea în somn și bolile cardiovasculare: corelația dintre somn și inimă

Miocardiopatia: ce este și cum să o tratezi?

Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi

Boala cardiacă congenitală cianogenă: transpunerea marilor artere

Ritmul cardiac: ce este bradicardia?

Consecințele traumatismelor toracice: concentrarea asupra contuziei cardiace

Stimulator cardiac: Cum funcționează?

Stimulator cardiac pediatric: funcții și particularități

Care este diferența dintre stimulatorul cardiac și defibrilatorul subcutanat?

Inima: ce este sindromul Brugada și care sunt simptomele

Boală cardiacă genetică: Sindromul Brugada

Stop cardiac învins de un software? Sindromul Brugada este aproape de sfârșit

Ce este un stimulator cardiac?

Sursă

Bianche Pagina

S-ar putea sa-ti placa si