Electrocardiograma, o prezentare generală
Electrocardiograma, sau ECG, este un test de diagnostic instrumental care folosește un electrocardiograf pentru a înregistra și a reproduce grafic activitatea electrică a inimii printr-o serie de electrozi.
Prin monitorizarea activității de pompare a inimii, adică a contracțiilor și relaxărilor, este posibil să se detecteze probabile boli de inimă, aritmii, infarct miocardic, anomalii ale atriului sau ventriculului inimii, bolilor coronariene etc.
Electrocardiograma poate fi folosită pentru a evalua buna funcționare a stimulatoarelor cardiace sau a defibrilatoarelor implantabile la cei care au nevoie de ele pentru normalizarea ritmului cardiac.
Există trei tipuri de electrocardiogramă: ECG de repaus, ECG Holter dinamic și ECG de efort
Prin trasarea electrocardiografică, cardiologul este capabil să înțeleagă starea de sănătate și funcționarea inimii.
Dacă luați medicamente sau aveți un stimulator cardiac și altele asemenea, ar trebui să-i menționați acest lucru cardiologului dumneavoastră.
În general, în linii de trasare descriu ritmul și activitatea inimii, în termeni medicali sunt numite unde; distanța dintre valuri și aspectul lor permit cardiologului să le citească și, în consecință, să înțeleagă starea de sănătate a inimii.
Electrocardiograma de repaus (ECG de repaus)
După ce ne așezăm pe canapea, electrozii electrocardiografului sunt aplicați pe piept, brațe și picioare.
Electrozii sunt plăci metalice care pot fi aplicate prin intermediul unei piese adezive, ventuze sau gel adeziv.
Odată ce electrozii au fost aplicați, electrocardiograful va fi pornit și va începe înregistrarea. Înregistrarea durează câteva secunde, suficient pentru a obține o urmă pentru a evalua funcția inimii.
În timpul procedurii, pacientul trebuie să respire normal, dar trebuie să evite mișcarea pentru a nu distorsiona rezultatele testului.
Durata ECG-ului de repaus este de câteva minute.
Electrocardiograma Holter dinamic
Electrocardiograma Holter folosește un electrocardiograf portabil pentru a monitoriza activitatea cardiacă pe o perioadă de 24 până la 48 de ore.
Crearea acestui electrocardiograf portabil provine din necesitatea de a surprinde aritmii cardiace discontinue si sporadice care nu pot fi detectate in ECG-ul de repaus.
Electrozii, în acest caz, se aplică numai pe piept și sunt plăci metalice cu o porțiune adezivă.
Electrocardiograma Holter poate fi împărțită în două faze:
- Faza de înregistrare a ritmului și activității electrice a inimii; este prima fază, de la instalarea electrocardiografului portabil până la scoaterea acestuia. Aparatul înregistrează și salvează funcția cardiacă a pacientului într-o memorie internă.
- A doua și ultima fază se referă la traducerea grafică a ceea ce a fost înregistrat în prima fază, se creează urma.
O asistentă va extrapola datele înregistrate de electrocardiograf folosind un dispozitiv computerizat specific, în timp ce cardiologul va interpreta urma.
În timpul fazei de înregistrare, pacientul poate efectua acțiunile zilnice obișnuite, având însă grijă să nu desprindă electrozii și să nu lovească aparatul.
Electrocardiograma sub stres
Electrocardiograma de stres înregistrează activitatea cardiacă a unui individ în timp ce efectuează exerciții fizice la o anumită intensitate sau, în cazuri mai rare, după administrarea unor medicamente care au aceleași efecte asupra inimii ca și exercițiile fizice.
Scopul acestui tip de electrocardiogramă este de a vedea cum se comportă inima atunci când este supusă la efort fizic: cum variază ritmul inimii, ce probleme cardiace poate provoca cererea organismului de mai mult sânge.
Zona de aplicare a electrozilor este doar pe zona toracică, deoarece plasarea acestora în alte zone ale corpului ar împiedica mișcarea neinhibată în timpul exercițiului.
Acesta din urmă constă în principal în pedalarea pe o bicicletă de exerciții sau mersul/alergarea pe o bandă de alergare.
Electrocardiograma este o procedură neinvazivă și sigură, singurul dezavantaj fiind o ușoară înroșire sau umflare a pielii în zona în care au fost aplicați electrozii.
În cazul în care există complicații cardiace în timpul acestui tip de electrocardiogramă, cauza este stresul și nu electrocardiograma.
Datorită electrocardiogramei, este posibilă depistarea cu acuratețe a modificărilor ritmului cardiac care pot apărea din cauza conducerii alterate a impulsului nervos prin miocard sau ca urmare a unei boli de inimă, infarct miocardic sau cardiomiopatie.
Trasarea electrocardiografică a unei persoane sănătoase constă din cinci valuri, care sunt notate cu literele P, Q, R, S și T.
Unda P indică contracția atrială cardiacă; durează aproximativ 0.08 secunde, cu o toleranță cuprinsă între 0.05 și 0.12.
După unda P, există o linie dreaptă care se termină la undele Q, R și S și se numește interval PR, care durează de la 0.16 la 0.2 secunde.
Undele Q, R și S formează complexul QRS, care reprezintă contracția ventriculilor și durează aproximativ 0.12 secunde. Odată cu contracția ventriculilor avem relaxare atrială.
Unda T: exprimă relaxarea ventriculilor.
După unda T există din nou o întindere orizontală care se termină cu o undă P, care reprezintă o nouă fază de depolarizare și repolarizare a atriilor și ventriculilor, adică atunci când ventriculii trebuie să sufere o schimbare electrică pentru a se pregăti pentru următoarea bătaie a inimii.
Undele P, Q, R, S și T formează împreună complexul PQRST. Intervalul dintre două complexe PQRST se numește interval RR, interval care corespunde unui ciclu cardiac.
Citiți de asemenea
Stimulator cardiac: Cum funcționează?
Electrostimulare cardiacă: stimulatorul cardiac fără plumb
Sincopa cardiacă, o privire de ansamblu
Diagnosticul stenozei mitrale? Iată ce se întâmplă
Inflamații ale inimii: miocardită
Stimulator cardiac pediatric: funcții și particularități
Care este diferența dintre stimulatorul cardiac și defibrilatorul subcutanat?
Inima: ce este sindromul Brugada și care sunt simptomele
Boală cardiacă genetică: Sindromul Brugada
Stop cardiac învins de un software? Sindromul Brugada este aproape de sfârșit
Ce este un stimulator cardiac?
Inima: sindromul Brugada și riscul de aritmie
Boli de inimă: primul studiu asupra sindromului Brugada la copiii sub 12 ani din Italia
Insuficiența mitrală: ce este și cum să o tratezi
Semeiotica inimii: istorie în examenul fizic complet cardiac
Cardioversia electrică: ce este, când salvează o viață
Murmurul cardiac: ce este și care sunt simptomele?
Efectuarea examenului obiectiv cardiovascular: Ghid
Bloc de filiale: cauzele și consecințele de luat în considerare
Manevre de resuscitare cardiopulmonară: managementul compresorului toracic LUCAS
Tahicardia supraventriculară: definiție, diagnostic, tratament și prognostic
Identificarea tahicardiei: ce este, ce provoacă și cum să interveni asupra unei tahicardii
Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Insuficiența aortică: cauze, simptome, diagnostic și tratament al insuficienței aortice
Boala cardiacă congenitală: ce este bicuspidia aortică?
Fibrilația atrială: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Flutter atrial: definiție, cauze, simptome, diagnostic și tratament
Ce este Echocolordoppler al trunchiurilor supra-aortice (carotide)?
Ce este Loop Recorder? Descoperirea telemetriei acasă
Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore
Arteriopatia periferică: simptome și diagnostic
Studiu electrofiziologic endocavitar: În ce constă acest examen?
Cateterismul cardiac, ce este acest examen?
Echo Doppler: Ce este și pentru ce este
Ecocardiograma transesofagiană: în ce constă?
Ecocardiograma pediatrică: definiție și utilizare
Boli de inimă și sonerii de alarmă: angina pectorală
Falsuri care sunt aproape de inimile noastre: boli de inimă și mituri false
Apneea în somn și bolile cardiovasculare: corelația dintre somn și inimă
Miocardiopatia: ce este și cum să o tratezi?
Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi
Boala cardiacă congenitală cianogenă: transpunerea marilor artere
Ritmul cardiac: ce este bradicardia?
Consecințele traumatismelor toracice: concentrarea asupra contuziei cardiace