Accident vascular cerebral: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Se estimează că accidentul vascular cerebral afectează mai mulți bărbați decât femei, deși are o rată de mortalitate mai mare la femei
Nu există o vârstă la care să poată apărea un accident vascular cerebral; poate afecta tineri și bătrâni deopotrivă.
Cu toate acestea, aproape toate cazurile sunt înregistrate la pacienți cu vârsta de 55 de ani sau mai mult.
Accident vascular cerebral: ce este?
AVC-ul cerebral este cea mai frecventă boală neurologică și apare atunci când apare o ocluzie sau ruptura bruscă a unui vas cerebral.
Ca urmare a acestei rupturi sau ocluzii, celulele creierului sunt fie deteriorate din cauza lipsei de oxigen și nutrienți aduse de sânge, fie de compresia cauzată de scurgerea sângelui.
Accident vascular cerebral: ce îl cauzează
Un accident vascular cerebral - deteriorarea sau moartea unei părți a țesutului cerebral - are loc deoarece alimentarea cu sânge a unei anumite zone a creierului este întreruptă.
Acest lucru poate fi cauzat de ocluzia unui vas cerebral sau de o ruptură a acestuia.
În funcție de cauza subiacentă, se pot distinge două tipuri de AVC: AVC ischemic și AVC hemoragic.
Apoi există o a treia afecțiune, în principal de origine ocluzivă, numită TIA (atac ischemic tranzitoriu).
Accident vascular cerebral ischemic
Accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci când o arteră cerebrală devine obturată.
Celulele creierului, care au fost hrănite anterior cu sângele care circula în acea arteră, nu mai primesc hrană, suferă un infarct și mor.
Un accident vascular cerebral ischemic – care reprezintă majoritatea cazurilor de accident vascular cerebral – poate apărea din două motive principale: tromboză sau embolie.
Se vorbește de tromboză cerebrală când se formează un cheag de sânge în arteră și oclude complet lumenul arterei, împiedicând circulația normală a sângelui.
Pe de altă parte, o embolie cerebrală apare atunci când artera cerebrală este obturată de cheaguri de altă natură care s-au format în altă zonă a corpului, de obicei în inimă sau de plăci ateromatoase din arterele care transportă sângele la creier.
Accident vascular cerebral hemoragic
Mult mai rar, apare atunci când o arteră – de obicei din cauza tensiunii arteriale excesiv de mari – nu poate rezista presiunii fluxului sanguin și se rupe.
Artera care suferă ruptura are de obicei deja malformații (cum ar fi anevrisme sau plăci de ateroscleroză) care îi fac peretele și mai fragil și predispus la ruptură.
Atacul ischemic tranzitoriu
Atacul ischemic tranzitoriu (Tia) constă într-o ocluzie momentană a unui vas de sânge cerebral și, în consecință, eșecul momentan de a furniza nutrienți celulelor creierului.
Acesta, spre deosebire de accidentul vascular cerebral ischemic, este doar tranzitoriu și se rezolvă într-o perioadă limitată de timp (de la câteva minute la câteva ore), fără a lăsa efecte secundare.
Simptomele sunt aceleași ca și în accidentul vascular cerebral ischemic și – din acest motiv – atacul ischemic tranzitoriu poate fi un semnal de alarmă care precede accidentul vascular cerebral ischemic propriu-zis.
Accident vascular cerebral: cum să-l recunoaștem
Nu este întotdeauna ușor și imediat să recunoști apariția unui accident vascular cerebral.
Cele mai frecvente simptome raportate sunt:
- Paralizie;
- Slăbiciune a unui district muscular;
- furnicături în diferite zone ale corpului (față, brațe, picioare,...);
- Vedere diminuată sau încețoșată;
- dificultăți de vorbire;
- dificultate în înțelegerea chiar și a propozițiilor simple;
- pierderea echilibrului;
- vertij;
- lipsa coordonării.
Aceste simptome sunt prezente în multe alte patologii și, din acest motiv, pot fi înțelese greșit sau subestimate, ducând la o agravare rapidă a tabloului clinic al pacientului.
Aceste fenomene ar trebui luate ca un semnal de trezire.
Va fi necesar să se intervină cu promptitudine pentru a efectua investigațiile necesare și eventualul tratament.
Accident vascular cerebral ischemic: factori de risc și prevenire
După cum am menționat deja, accidentul vascular cerebral nu este o afecțiune previzibilă și poate afecta orice persoană indiferent de sex, vârstă sau etnie.
Aceștia sunt factorii de risc nemodificabili.
Cu toate acestea, există câțiva factori de risc modificabili, asupra cărora se poate acționa preventiv pentru a evita apariția unui eventual AVC, mai ales dacă vârsta este înaintată și dacă există o familiaritate cu această boală.
Factorii de risc asupra cărora se poate acționa sunt:
- Hipertensiune arterială;
- Hipercolesterolemie;
- boli de inimă organice;
- Tulburări de conducere a bătăilor inimii (fibrilație atrială,...);
- Fumat;
- Droguri;
- Alcoolul;
- obezitatea;
Un stil de viață corect, o alimentație sănătoasă și practicarea regulată a activității fizice cu impact redus sunt cei mai buni factori de prevenire posibil, mai ales atunci când sunt combinate cu controale medicale regulate.
Debutul accidentului vascular cerebral în copilărie și tinerețe este atribuit în principal apariției unei disecție a arterelor carotide și vertebrale care transportă sângele la creier.
Această afecțiune clinică nu este cauzată de factori endogeni, ci de traume repetate sau microtraume ale gât cauzate de accidentări sportive, accidente rutiere sau manevre chiropractice incorecte.
Abuzul de fumat, alcool, droguri combinat cu un stil de viață sedentar poate fi cauza accidentului vascular cerebral – precum și a bolilor cardiovasculare – chiar și la o vârstă fragedă.
Femeile, până la debutul menopauzei, sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta un accident vascular cerebral datorită acțiunii protectoare a hormonilor estrogeni produși în mod natural de corpul lor.
Utilizarea contraceptivelor hormonale la vârsta fertilă nu crește, chiar dacă doar puțin, șansa de apariție a accidentului vascular cerebral.
Pe de altă parte, un procent de risc crescut apare dacă femeia care ia contraceptive hormonale are peste 35 de ani, este fumătoare și are hipertensiune arterială.
Luarea terapiei de substitutie hormonala odata ajunsa la menopauza nu produce acelasi efect benefic si preventiv al estrogenului asupra organismului, motiv pentru care aceste terapii trebuie luate doar de catre pacientii intr-o stare corespunzatoare de sanatate.
RADIOUL DE SALVARE A LUMII? ESTE RADIOEMS: VIZITAȚI-ȘI STOBUL LA EXPO DE URGENȚĂ
Accident vascular cerebral: tratament și posibile consecințe
Tratamentul AVC trebuie să aibă loc în timp util și în centre specializate, numite unități de AVC sau unități de AVC.
Aici – după efectuarea analizelor de sânge și a analizelor instrumentale – pot fi tratați doar pacienții cu un AVC ischemic care a apărut într-un anumit interval de timp – de obicei trei ore –, după care orice terapie administrată ar fi inutilă.
Terapia la care sunt supuși pacienții include tromboliza, prin utilizarea medicamentelor adecvate și/sau trombectomia mecanică, îndepărtarea fizică a trombului care oclude artera cerebrală, provocând accidentul vascular cerebral.
Ulterior, specialiștii care lucrează în aceste unități operatorie vor proceda la stabilizarea neurologică și clinică a pacientului folosind sisteme de monitorizare continuă.
Cu aceste sisteme se monitorizează constant parametrii cardiorespiratori ai pacientului, astfel încât orice înrăutățire a tabloului clinic să poată fi depistată într-un stadiu incipient și, dacă este necesar, să se acționeze în timp util.
În funcție de emisfera implicată și deteriorată, efectele ulterioare ale accidentului vascular cerebral pot fi diferite și se pot prezenta cu intensitate diferită.
Afectarea emisferei drepte a creierului poate duce la paralizie sau pierderea senzației în partea stângă a corpului, pierderea percepției spațiale (rezultând o incapacitate de a aprecia distanța și dimensiunea) sau pierderea vederii în hemicampus temporal al dreptului. ochiul și hemicampul nazal al ochiului stâng.
Afectarea emisferei stângi a creierului poate provoca paralizie sau pierderea senzației părții drepte a corpului, dificultăți de vorbire sau de înghițire, încetinirea vitezei de reacție, pierderea vederii în hemicampul temporal al ochiului stâng și nazal al ochiului drept.
Citiți de asemenea
Leziuni cerebrale: ce este un accident vascular cerebral ischemic?
Urgențe legate de accident vascular cerebral: Ghidul rapid
Managementul accidentului vascular de urgență: intervenție asupra pacientului
Acțiune de prim ajutor: Acțiuni de recunoaștere și ajutor
Ischemia: ce este și de ce provoacă un accident vascular cerebral
Accident vascular cerebral, recunoașterea celor 3 tipuri diferite: simptome, diagnostic și tratament
Cum se manifestă un accident vascular cerebral? Semne de care trebuie să fii atent
Sindromul Benedikt: cauze, simptome, diagnostic și tratament al acestui accident vascular cerebral
Ce este o scală pozitivă a accidentului vascular cerebral prespital din Cincinnati (CPSS)?
Pacient cu accident vascular cerebral acut: evaluarea vasculară cerebrală
Evaluarea de bază a căilor respiratorii: o prezentare generală
Trei practici zilnice pentru a vă menține în siguranță pacienții cu ventilator
Sindromul de detresă respiratorie (ARDS): terapie, ventilație mecanică, monitorizare
Dureri toracice, managementul pacientului de urgență
Ambulanță: Ce este un aspirator de urgență și când ar trebui utilizat?
Noțiuni de prim ajutor: cele 3 simptome ale unei embolii pulmonare
Ghid rapid și murdar pentru traumatismele toracice
Detresă respiratorie neonatală: factori de luat în considerare
Manevre de resuscitare: masaj cardiac la copii
Intervenții de urgență-urgență: managementul complicațiilor muncii
Ce este tahipneea tranzitorie a nou-născutului sau sindromul pulmonar umed neonatal?
Tahipnee: semnificație și patologii asociate cu frecvența crescută a actelor respiratorii
Depresia postpartum: cum să recunoști primele simptome și cum să o depășești
Psihoza postpartum: cunoașterea ei pentru a ști cum să o tratăm
Revizuire clinică: Sindromul de detresă respiratorie acută
Convulsii la nou-născut: o urgență care trebuie abordată
Stresul și suferința în timpul sarcinii: Cum să protejați atât mama, cât și copilul
Detresă respiratorie: Care sunt semnele de detresă respiratorie la nou-născuți?
Sindromul de detresă respiratorie (ARDS): terapie, ventilație mecanică, monitorizare
Nașterea și urgența: complicații postpartum
Semne de detresă respiratorie la copii: elemente de bază pentru părinți, bone și profesori
Trei practici zilnice pentru a vă menține în siguranță pacienții cu ventilator
Ambulanță: Ce este un aspirator de urgență și când ar trebui utilizat?
Scopul aspirarii pacienților în timpul sedării
Oxigen suplimentar: cilindri și suporturi de ventilație în SUA
Leșin, cum să gestionați urgența legată de pierderea cunoștinței
Situații de urgență ale nivelului modificat de conștiință (ALOC): ce să faci?
Urgențe cu detresă respiratorie: managementul și stabilizarea pacientului