Dependența de heroină: cauze, tratament și managementul pacientului
Dependența de heroină este, din păcate, încă destul de răspândită. Există diferite tipuri de heroină care diferă în calitate, tip de impurități și substanțe de tăiere care au fost adăugate în timpul sau după producție.
Cele mai comune tipuri sunt heroina albă și baza de heroină („zahăr brun”).
Prima este cea mai „pură” dintre cele de pe piață, în timp ce cea de-a doua este heroina brună de bază.
„Albul” este mult mai puternic decât „baza”, care, datorită caracteristicilor sale, este mai potrivită pentru fumat.
Heroina poate fi administrată prin injecție, inhalată, aspirată sau fumată
Cea mai comună metodă de administrare rămâne injectarea.
Celelalte metode de administrare sunt de obicei alese pentru a evita riscurile de infecție asociate cu injecțiile, uneori în convingerea greșită că acestea sunt mai puțin susceptibile de a duce la dependența de heroină.
Efectele heroinei depind de modul de aport
Injectarea intravenoasă produce o intensitate mai mare și un debut rapid al euforiei (7 până la 8 secunde), în timp ce injecția intramusculară produce un debut relativ lent al euforiei (5 până la 8 minute).
Inhalat sau fumat, efectul cel mai puternic se obtine in general intre 10 si 15 minute.
Trebuie spus că efectele percepute ale acestei substanțe depind apoi de caracteristicile persoanei care o consumă, de momentul specific la care o face și de nivelul de structurare a comportamentului de consum într-o tulburare de dependență de heroină reală.
Euforia, sau „graba”, este unul dintre motivele pentru care heroina este o substanță care dă dependență.
Goana (descrisă de unii ca fiind similară cu orgasmul) durează de la câteva secunde până la un minut.
Odată trecută goana, starea care urmează este una de semivigilență. În aceasta există o detașare de realitate și un efect sedativ asupra sistemului nervos central: coordonarea și concentrarea sunt reduse, iar vorbirea este confuză și lentă.
Funcțiile mentale sunt tulburi pentru câteva ore. Se obține o stare de bine puternică, liniște interioară extremă sau satisfacție profundă.
Efectele pe termen lung ale abuzului de heroină pot fi devastatoare: dependența generează consecințe fizice, mentale și sociale.
Pe termen lung, dependentul de heroină dezvoltă o varietate de probleme fizice care includ: imunodeficiența, expunerea la tot felul de boli infecțioase (HIV/SIDA, TBC, hepatita B și C); tulburări hepatice, respiratorii și cardiace; colaps venos, abcese cutanate severe, tromboză venoasă; constipatie cronica; neregularitate menstruala si infertilitate la femei, impotenta la barbati; obiceiuri alimentare nesănătoase, scădere în greutate; tulburări emoționale și cognitive severe.
Dependentul de heroină experimentează rapid dependența fizică de heroină, caracterizată prin toleranță crescută la drog și debutul sindromului de sevraj.
Toleranța este definită ca o nevoie crescândă în timp de doze mai mari de medicament pentru a obține efectul euforic dorit.
În cazul dependenței de heroină, vine un moment în care efectul euforic dispare, dar organismul s-a obișnuit cu prezența drogului în sistemul său și are nevoie de el pentru a funcționa normal.
Dependența psihologică de heroină se manifestă printr-o dorință constantă de a lua substanța, urmată de o dispoziție negativă
Comportamentul pacientului este de multe ori irațional, întrucât are drept scop doar atingerea scopului, adică substanța.
Abstinența fizică poate dura până la 12 zile.
Deși de obicei nu pune viața în pericol, este o afecțiune dureroasă și foarte stresantă, ceea ce face dificil pentru mulți să se elibereze de dependență.
Simptomele comune ale sevrajului fizic includ: midriaza (dilatarea pupilelor); durere la nivelul mușchilor, coloanei vertebrale, picioarelor și articulațiilor; greață și vărsături; crampe stomacale; dizenterie; frisoane; transpirație, ochi lăcrimați; căscat; neliniște extremă și insomnie.
În decurs de o săptămână, pacientul experimentează de obicei slăbiciune reziduală și durere emoțională caracterizată printr-un sentiment de vinovăție și rușine.
Plângerile tipice sunt schimbările de dispoziție, iritabilitatea, tulburările de somn, transpirațiile nocturne.
În dependența de heroină, suferința emoțională în faza de sevraj este adesea atât de semnificativă încât este considerată cea mai frecventă cauză de recădere.
Din perspectiva tratamentului, indicațiile din literatura de specialitate subliniază importanța unei intervenții multidisciplinare care să implice cel puțin trei faze: detoxifiere, tratament intensiv și prevenirea recăderilor.
Preluarea în sarcină a pacientului dependent de heroină trebuie deci în primul rând să ofere sprijin medical de specialitate de ordin toxicologic și psihiatric natura (unde nu există boli infecțioase care necesită activare specifică), apoi intervenție psihologică și psihoterapeutică.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală, tratamentul electiv al dependenței de substanțe, se concentrează pe identificarea situațiilor „cu risc de consum” pentru pacient și pe implementarea strategiilor de a face față dorinței și stărilor negative (gânduri, emoții și situații) în general asociate cu abuzul, cel puțin în faza preliminară a tulburării.
În cadrul cognitiv-comportamental, există și tratamente bazate pe acceptare și nejudecare (cum ar fi abordările bazate pe Mindfulness) care urmăresc să lucreze la abordarea pe care o au oamenii cu gândurile și emoțiile lor, pentru a limita actele automate/impulsive și permit o reacție diferită la anxietate, stres, durere psihică sau fizică etc. (Childress et al., 1986; Hayes et al., 1996; Gross, 2007).
Citiți de asemenea
Despre dependență: dependența de substanțe, o tulburare socială în plină expansiune
Workaholism: Cum să-i faci față
Tulburări de somn: ce sunt acestea?
Tulburarea paranoidă de personalitate: cadru general
Traiectorii de dezvoltare ale tulburării paranoide de personalitate (PDD)
Depresia reactivă: ce este, simptome și tratamente pentru depresia situațională
În viața de zi cu zi: abordarea paranoicului
Amaxofobia, cum să învingi frica de a conduce?
Ezitare la conducere: vorbim despre amaxofobie, frica de a conduce
Abuzul emoțional, iluminarea cu gaz: ce este și cum să-l oprești
Facebook, dependența de rețelele sociale și trăsăturile de personalitate narcisistă
Fobia socială și de excludere: ce este FOMO (Frica de a pierde afară)?
Tulburarea de personalitate paranoidă: simptome, diagnostic și tratament
Iluminarea cu gaz: ce este și cum să o recunoaștem?
Nomofobie, o tulburare mentală nerecunoscută: dependență de smartphone
Atacul de panică și caracteristicile sale
Psihoza nu este psihopatie: diferențe în simptome, diagnostic și tratament
Amaxofobia, frica de a conduce
Frica de zbor (Aero-Fobia-Avio-Fobia): Ce o cauzează și de ce este cauzată
Abuzul și maltratarea copiilor: cum să diagnosticați, cum să interveni
Copilul tău suferă de autism? Primele semne pentru a-l înțelege și cum să-l tratezi
Siguranța salvatorilor: ratele PTSD (tulburare de stres post-traumatic) la pompieri
PTSD singur nu a crescut riscul de boli cardiace la veteranii cu tulburare de stres post-traumatic
Medicamente antipsihotice: ce sunt, cum tratează psihoza
Palpitații și anxietate: iată ce sunt și ce le leagă
Dezamăgirea printre primii respondenți: Cum să gestionăm simțul vinovăției?
Tulburarea de stres post-traumatic: definiție, simptome, diagnostic și tratament
PTSD: Primii respondenți se găsesc în operele de artă ale lui Daniel
Confruntarea cu PTSD după un atac terorist: Cum să tratezi o tulburare de stres posttraumatic?
Moartea supraviețuitoare - Un medic a reînviat după ce a încercat sinuciderea
Risc mai mare de AVC pentru veteranii cu tulburări de sănătate mintală
Stresul și simpatia: ce legătură?
Anxietate patologică și atacuri de panică: o tulburare comună
Pacient cu atac de panică: Cum să gestionați atacurile de panică?
Atacul de panică: ce este și care sunt simptomele
Salvarea unui pacient cu probleme de sănătate mintală: Protocolul ALGEE
Tulburări de alimentație: corelația dintre stres și obezitate
Stresul poate cauza un ulcer peptic?
Importanța supravegherii pentru lucrătorii sociali și sanitari
Factori de stres pentru echipa de asistență medicală de urgență și strategii de coping
Italia, importanța socio-culturală a sănătății voluntare și a asistenței sociale
Anxietatea, când devine patologică o reacție normală la stres?
Sănătate fizică și mintală: ce sunt problemele legate de stres?
Cortizolul, hormonul stresului
Tulburarea de personalitate narcisică: identificarea, diagnosticarea și tratarea unui narcisist
Medicamente pentru tulburarea bipolară: antidepresive și riscul fazelor maniacale
Tulburări de dispoziție: ce sunt și ce probleme provoacă
Medicamente antidepresive: ce sunt, pentru ce sunt și ce tipuri există
Tulburări bipolare și sindrom maniaco-depresiv: cauze, simptome, diagnostic, medicație, psihoterapie
Tot ce trebuie să știți despre tulburarea bipolară
Medicamente pentru tratarea tulburării bipolare
Ce declanșează tulburarea bipolară? Care sunt cauzele și care sunt simptomele?
Depresie, simptome și tratament
Tulburarea de personalitate narcisică: identificarea, diagnosticarea și tratarea unui narcisist
Tulburare explozivă intermitentă (IED): ce este și cum să o tratezi
Tulburare bipolară (bipolarism): simptome și tratament
Dermatita psihosomatică: simptome și tratament
Esketamina intranazală, noul medicament aprobat pentru depresia rezistentă
Tulburări bipolare: stabilizatori de dispoziție sau aplatizare?
Ce trebuie să știți despre tulburarea consumului de substanțe
Depresia sezonieră se poate întâmpla primăvara: iată de ce și cum să faceți față
Tulburare depresivă majoră: caracteristici clinice
Ketamina intranazală pentru tratamentul pacienților cu durere acută în ED
Utilizarea ketaminei în mediul pre-spital – VIDEO
Ketamina poate fi un factor de descurajare de urgență pentru persoanele cu risc de sinucidere
6 moduri de a susține emoțional pe cineva cu depresie